"Falling in love again/ Never wanted to/ What am I to do?/ I can't help it."
"Der blaue Engel" este ecranizarea romanului "Profesorul Unrat" a lui Heinrich Mann de către marele regizor austriac Josef von Sternberg, este filmul care a lansat-o pe Marlene Dietrich, este considerat de mulți primul film german cu sunet (chiar dacă am înțeles că ar fi de fapt al 2-lea după anonimul Melodie des Herzens din 1929), este filmul cu una dintre cele mai dureroase transformări suferite de personajul principal și nu în ultimul rând, este unul dintre acele filme memorabile pe care un cinefil care se respectă nu are voie să le treacă cu vederea, fiind inclus și pe celebra listă cu cele "1001 filme de văzut într-o viață".
Povestea este suficient de complexă încât să poată fi privită din mai multe unghiuri, iar concluziile să fie diferite în funcție de percepția fiecăruia. O analiză a decăderii morale atunci când inima dictează mintea, o ironie a vieții, o satiră a societății burgheze, dar și multe alte teme secundare cum ar fi sado-masochismul. Are dramatism, nebunie, ironie, o notă de sexualitate specifică acelor vremuri, umor negru cu substrat, personaje și momente memorabile, plus o melodie "Falling in Love Again" care te bântuie după vizionare la fel ca și vorbele lui Shakespeare din Hamlet rostite de profesorul "Șobolan" (o poreclă perfect aleasă) - "To be, or not to be".
Capul de afiș rămâne totuși colaborarea excelentă dintre tânăra debutantă Marlene Dietrich, al cărui rol este esențial pentru acest film, și consacratul actor german Emil Jannings. Cei doi se identifică cu caracteristicile personajelor și oferă două prestații foarte bune, bineînțeles, sub bagheta magică a lui Sternberg.
Concluzia: un film clasic de văzut măcar o dată într-o viață.
VERDICT:
Official Site:
Sites: Rotten Tomatoes Metacritic CinemaRX Cinemagia
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu